„O româncă făcută, nu născută, dar strașnică femeie”. 150 de ani de la nașterea Reginei Maria

Aliona GRATI. Doctor habilitat în filologie, profesor, cercetător științific principal, Centrul de studii filologice „E. Coșeriu” al Universității de Stat din Moldova. Domenii de preocupare: critică, istorie şi teorie literară, studii culturale. Cărţi publicate: Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului, Chișinău: Prut, 2004; Romanul ca lume postBABELică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie și carnavalesc, Chișinău: Gunivas, 2009; Cronici în rețea: metaliteratura.net, Junimea, 2016; Dicţionar de teorie literară. 1001 de concepte operaţionale şi instrumente de analiză a textului literar, Chișinău: Arc, 2018; Chișinău. Morile Timpului. Eseu de imagologie literară, Chișinău: Prut, 2020; Regele Mihai și Basarabia. O poveste uitată de neuitat, București: Eikon, 2021; (coord.) Opera literară ca dialog și relație. Noi modele critice: Dialogica, Imagologia, Sociocritica, Critica orientată către cititor, Ergocritica. Chișinău: Știința, 2021 etc.

Georgeta FILITTI este o personalitate marcantă a istoriografiei românești, cu o activitate științifică și publicistică remarcabile. Născută la București în 1938, a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității din București, pe care le-a absolvit în 1961. În 1971, a obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza „Contribuții la studiul dezvoltării pieței interne în Țara Românească în perioada de destrămare a feudalismului. Bâlciurile”, coordonată de profesorul Ștefan Pascu. Pe parcursul carierei sale, Georgeta Filitti a activat în diverse instituții de prestigiu, precum Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, Fundația „Ion Ghica” și Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. A fost, de asemenea, lector la Fundația „Calea Victoriei” și a susținut conferințe și emisiuni radio și televiziune despre istoria României. Una dintre cele mai importante contribuții ale sale este legată de cercetările asupra Reginei Maria a României. A tradus și a editat volume din „Însemnările zilnice” ale Reginei Maria, oferind publicului românesc o perspectivă detaliată asupra vieții și gândirii acesteia. De asemenea, a realizat studii și conferințe despre activitatea Reginei Maria, subliniind rolul său în cultura și politica României interbelice.