Alexei MARINAT a fost prozator, scenarist, dramaturg, publicist, diarist, memorialist. Participant la cel de-al Doilea Război Mondial, deținut politic și deportat în lagărele Gulagului (1947–1954), luptător dedicat renașterii naționale (1987–1989, membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. A debutat cu un volum de povestiri și schițe Zările ne cheamă (1959). Este autorul romanelor Fata cu harțag (1962), Urme pe prag (1966), Izvoarele fierbinți (1973), Mesagerii (1977), Grădina dragostei (1980); al schițelor umoristice Drob de sare (1968), De luni până sâmbătă (1970), Căutătorii de noroc (1983), La doi pași de fericire (1989); al prozelor scurte Venea un om pe drum de țară (1962), Vânturi albastre (1969); al comediilor: Opriți Planeta (1966), Adio, Campanella (1968), Dragostea din mai (1970), Curajul bărbaților (1981), al jurnalului Eu și lumea. Proză documentară (1999) și al memoriilor Călătorii în jurul omului (2004).
Comentarii recente