Xenology – one of the solutions of the recent culture
Abstract. With in the cultural and philosophical studies (notunified and homogeneous) about otherness there had been outlined a special way of studying the Otherand the Foreigner – xenology (the term proposedby the researcher from Cameroon Douala M’bedy). Moving away from the Intercultural German Studies as the science of the Foreigner, the xenological approachis centered on the nomad, non-integrated, limited, unidentified human. Wecan refer toseveral disciplines that study the stranger, theother, the cultural otherness. These are allology, ethnology, cultural anthropology, imagology, barbarology, ethno-psychoanalysis, andxenology. The last one involves an investigation of the phenomenon of the (in) tolerance between a subject and the Difference, the Other who provest oberather the Alien, as it represents by the limits of theintelligible, as the Difference is positioned beyond it.
Keywords: xenology, intercultural German studies, the Other, Foreigner, Difference, risk of alterity, self identification, xenophobia, xenography, xenosophia.

Xenologia – o soluție a culturii recente
Rezumat. Studiile despre Străin presupun o deschidere în abordarea umanului, şi, în mod firesc, o interdisciplinaritate a acestora, aşa cum nu există ştiinţe în domeniul umanist străine acestei teme. Epocile precedente, dar, în mod special, secolul trecut, au insistat asupra temei Celuilalt şi, în acest sens, există un parcurs filosofico-cultural al raportării la extraneu. Direcţiile şi şcolile filosofice ale secolului al XX-lea au abordat alteritatea din diferite puncte de vedere. Încercăm să ne apropiem de ştiinţa străinului, din perspectiva xenologiei. Aceasta este considerată de noi mai mult decât o contribuţie semiotică şi fenomenologică la studierea diferenţei umane, a dimensiunii în care Celălalt este receptat ca o structură filosofico-culturală distinctă. De fapt, este vorba de o finalitate xenosocială, de fenomenologie socială a cercetării noastre, aşa cum xenologia presupune imanent o dimensiune socială, de comunitate. În studiile xenologice transpare starea de suspiciune, de neacceptare şi neîncredere a gazdei, care ajunge să îl stigmatizeze pe străin, fiind exclus altruismul social. Străinul nu este doar cel diferit, un Celălalt, o entitate depărtată, el este mai degrabă un subiect apropiat al riscului presupus. Complementar însă apare şi câmpul Celuilalt ca o necesitate umană de deschidere şi interacţiune, aşa cum Străinul conturează identitar limitele sinelui, servind drept un catalizator al autoidentificării, al întâlnirii cu propria imagine proiectată mental sau reflectată în comparaţia cu alteritatea.
Cuvinte-cheie: xenologia, germanistica interculturală, Celălalt, Străinul, Diferenţa, riscul alterităţii, autoidentificarea, xenofobia, xenografia, xenosofia.

Link text

Marian Pilchin

Șefa Bibliotecii Centrale, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”. Domenii de preocupare: critică și istorie literară, eseu, studii culturale, marketing cultural, jurnalism socio-cultural, social media marketing. Volume publicate: Poezie, Eros şi Putere (eseuri literare), Chişinău: Prut, 2017; Realităţi poetice în zigzag (critică literară), Iaşi: Junimea, 2017; De mână cu Marele Joker. Eseuri literare, Chişinău: Prut, 2013 etc.

if(function_exists('coauthors_posts_links')) coauthors_posts_links(); else the_author_posts_link();